vineri, 14 septembrie 2012

Frumusete si intuneric-Trecutul partea 1

 I Trecutul

   Am impresia ca stau aici de o vesnicie asteptand sfarsitul.Sfarsitul meu,al tau,al nostru.Diferentele dintre noi sunt lucrurile ce ne fac sa parem speciali.Defectele tale pot fii in anumite cazuri calitatile mele.Daca un om ca mine ar putea avea calitati.
   Seara de seara,stau aici intre acesti pereti sgariati si imbatraniti prematur.Pe alocuri mucegaiul aduce aminte de viata de dupa cel de-al 2 lea razboi mondial.Eu si sora mea Rogue am inceput un drum ingrozitor,terifiant,lipsit de oportunitati insa inzestrate cu o putere la care genetica viseaza sa ajunga int-o zii.Suntem pretext pentru un roman scris de Anne Rice.Parem fictive,periculoase,existenta noastra fiind incerta.
   Ma innebuneste gandul ca intr'o zii oamenii vor afla ceea ce suntem,ceea ce facem si ce am putea face.Mi-e frica de ziua cand o fetita cu ochii albastrii si miscari gingase va tipa si fugii de mine.
   E practic imposibil sa fugi de mine.Sunt rea,puternica,rece de necontrolat.Aproape la fel de rea ca Rogue.Eu duc un greu si anevoios drum spre o negare a proprii mele naturi morbide.
   Ea a imbratisat cu drag aceasta "noua viata"cum spune ea.Nu ne-am nascut surori.Eu am 18 ani...de...ceva timp.Provin dintr-o familie bogata din California...Amintirile sunt vechi incerte.Stiu ca mama era iubitoare si frumoasa.Imi amintesc parul blond care ii atingea umerii albi in fiecare noapte inainte de culcare,atunci cand imi citea din cartile de povesti atat de interesante pe atunci.
   Ultima amintire despre tatal meu inalt cu o privire rece insa frumoasa ascunzant cel mai cald om pe care l-am cunoscut,ultima amintire este in ziua in care am implinit 16 ani si am fost admisa la un liceu internat.Statea drept ca o stanca in fata valurilor,si pot jura ca a lacrimat.Nu dorea sa ma lase sa plec, insa, agitatia ce se anunta,oameni care susoteau,tensiunea de dinainte de razboi l-a convins ca e cea mai buna idee.
   Nu am mai ajuns la destinatie.In tren am ocupat un compartiment alaturi de un domn misterios si de guvernanta mea Celia,cea care avusese grija de mine de cand ma nascusem.
   Era un barbat brunet cu suvite lunci lasate sa curga neglijent peste obrajii albi de ceara scumpa.Am incercat sa ii vad ochii,insa ochelarii fumurii si palaria lasata in jos m'au impiedicat.
   Aveam sa calatoresc cam 3 zile pana in Virginia de vest daca nu apareau obstacolele vremii fiind inceputul iernii,sau vreo adunare de protestatari.Aveam sa ne oprim de cateva ori si schimbam trenul in Kansas.
   Viata mea era deja planificata.Aveam sa studiez dreptu si sa ma intorc acasa unde ma astepta logodninul ales de tatal meu inca de cand aveam 5 ani.Nicolas Shepherd fiul unui partener de afaceri al tatalui meu care detinea actiuni majoritare intr-un intreg stat si urmarea sa detina si California.Nu era altceva decat un ignorant,inganfat si lenes incurabil.
   Nu aveam de gand sa imi traiesc restul vietii alaturi de un asemenea om,aveam sa il conving pe tatal meu dupa colegiu insa, ca nu este cea mai buna partida.
   Ma uitam insistent la strainul care imi acaparase atentia cu atat mai mult cu cat se adancea in filele galbui ale ziarului.Simteam cum obrajii imi ard de rusine cand Celia m-a obligat sa citesc doar pentru a nu mai privii aceasta faptura mistica.
   “Mi-e foame!”I-am spus eu guvernantei in speranta ca va parasii compartimentul elegant pentru cateva minute.Pentru scurt timp asi fii putut avea un moment de intimitate cu acest strain  interesant.
   “Masa este in doua ore!Mai poti astepta!”A indrugat ea.
   “Daca nu mananc acum voi murii in chinuri!”M-am alintat eu.”Du-te si ia ceva de la bufet!”Am insistat.
   “Ma intorc imediat!”A spus ea cu o voce neincrezatoare si privire suspicioasa.
   Cand usa s-a inchis strainul si-a scos ochelarii si ochii lui albastri mi-au inmuiat la propriu picioarele.Mi-a zabit si am simtit firicelele delicate dupa ceafa cum se ridica.
    Am stat asa si ne-am uitat unul la celalalt,in liniste si simteam ca e deajuns.Simteam cum plutesc pe valurile oceanului nesfarsit din privirea lui adanca.Toate trasaturile lui se completau,se imbinau perfect.Inceputul de barba neagra imi denota o salbaticie eleganta si naturalete bruta.Cu totul diferit fata de barbatii cu care eram obisnuita sa merg la dineuri.A spart tacerea cu un gest reflex prin care si-a dres vocea.Si cuvintele lui mi-au mangaiat urechea prin vocea sa de catifea.
    Nu stiu daca era vraja sau nu,dar cumva totul la acest train ma chema...De parca acolo se afla fericirea mea,de parca nu voi putea trai fara el.
    “Sunt Chuck Fox!Este o adevarata incantare sa ma aflu in prezenta unei distinse domnisoare!”Si a ridicat mana cerand-o pe a mea sa o sarute.Am ridicat mana si am simtit cel mai rece si dulce sarut.L-asi fii dorit pe buzele mele.
    “Eu sunt Anide!”I-am zambit rusinoasa.Era primul barbat care nu ma privea ca pe o fetita,ci ca pe un egal ori un potential prieten.
    M-a schimbasem in ultimul an.Corpul meu cu alura de scandura capatase forme de tanara femeie.Forme care atrageau sexul opus.
    Celia a intrat in compartiment cu o privire speriata oarecum de apropierea vizibila dintre mine si strain...Dl. Chuck tocmai facuse un comentariu sarcastic despre drumurile in tren ce ma facuse sa rad cu pofta.
    “Celia,ti-l prezint pe Dl. Chuck...”
    “Chuck Fox!”A intervenit el si i-a sarutat mana.
    “O adevarata incantare!”A raspuns ea distanta si precauta.
    Pe tava adusa de ea se aflau niste fructe si ceva ce semana cu un sandwich de curcan,si un pahar de suc.
    M-am uitat putin,insa nu am mancat.Pana la cina am discutat cu Chuck despre politica si despre colegiul unde urma sa ajung.Am discutat despre planul lui de calatorie in jurul lumii.Insa asta doar dupa ce isi vizita familia in New York.
    Trenul oprea intr-un peron pe la 12 pm in Utah pentru a alimenta si noi aveam ocazia de a lua o gura de aer si de a ne plimba prin imprejurimi.
    Doream amandoi acelasi lucru,sa avem parte de intimitate asa ca nu am sculat-o pe Celia si m-am furisat afara alaturi de el.Am strabatut culoarul plin de geamuri intr-o parte si oglinzi si tablouri pe cealalta,Erau portrete ale soldatilor si conducatorilor din primul razboi mondial...Peisaje ale unor pictori anonimi,si imitatii ieftine dupa pictori celebri. 
    Pe peron era o agitatie infernala.Rochia mea lejera fara prea mult material,din matase gri avea urme de praf si dare de la pantofii murdari ai trecatorilor.Aveam umerii albi descoperiti,si uitasem salul in compartiment.Afara se lasase racoarea noptii si am desfacut cocul incropit cu o agrafa lasant parul care se apropia de solduri insa in zadar.Am inceput involuntar sa tremur iar el a dezbracat jacheta pe care mi-a asezat-o astfel incat sa pot imbraca obiectul vestimentar.
    Avea o camasa cu manecii scurte insa frigul nu parea sa il deranjeze.
    “E foarte aglomerat,nu stiam ca atatia oamenii calatoresc pe aceasta ruta lunga...Stii de aceea am si ales-o.E prima oara cand calatoresc singura.Adica doar cu Celia.Am vrut sa vad cum este fara ei!”
    El si-a aplecat capul spre mine si am observat pentru prima oara cat de inalt era,sau cat de scunda eram eu.Mi-a zambit dulce.
    “Si?Ce concluzie ai tras?”
    “Este perfect...dar daca nu erai tu aveam sa stau sa privesc pe geam peisajele ostile si uscate.”Mi-am amintit ca nu il intrebasem varsta.”Dle. Fox,ce varsta aveti?”
    “Mult prea putin ca sa ma domnesti asa!”Si mi-a indreptat bratul pe care eu l-am imbratisat cu ambele maini in timp ce paraseam gara.”Cat imi dai?”Bratul lui inuman de rece mi-a imbatat mintea insa cumva am fost in stare sa raspund.
    “Fizic mai putin de 20,dar ceva imi spune ca dincolo de alura asta adolescentina zace o experienta mai batrana de atat.”
    “Te-ai apropiat de realitate mai mult decat crezi,am 21 cat despre experienta,nu stiu daca sa iti raspund la intrebarea asta.”
     Am ajuns intr-un foisor unde raiul parca se unea cu Pamantul.Dar era frig ca dracu.Faceam norisori mici utilizand respiratia mea calda si frigul de afara.Chuck mi-a vorbit despre muzica lui preferata si despre tot felul de idei si idealuri.Dupa doua ore am ajuns pe peron unde am aflat ca vom innopta aici datorita unor defectiuni.
    In compartiment Celia era suparata si am crezut ca vom avea un adevarat scandal insa Chuck a intrat innaintea mea iar ea parea sa nu fii observat.
 

2 comentarii:

  1. eu cand ti-am zis ca vei deveni mare scriitoare nu mai crezut....sa vezi kand iti publici prima carte ce bucuroasa voi fi cand ma voi lauda ca te-am cunoscut inca din generala...auzi dar la multumiri sa ma amintesti si pe mine ca si eu te-am batut la cap sa scrii....
    m-ai lasat in suspans....ce e el????abia astept continuarea;;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mare scriitoare la blogspot:))))Nici nu stiu cum se foloseste:))...Multumesc pentru incredere;)Vezi vineri ce e el;))!

      Ștergere