Situatia devenise dea dreptul penibila....Toate trei pretindeam a fii o familie cand era evident ca fiecare isi dorea sa fie in alta parte.Rogue si-ar fii petrecut sarbatorile cu Logan daca in urma cu o luna in urma unor contradictii nu ar fii incercat sa se omoare.Logan plecase la niste rude din India cu promisiunea ca se va intoarce sa o distruga.Chiar daca era prea mandra sa recunoasca stiam ca ii pare rau.Am stat asa si nu mi-am dat seama sa ma holbam la ea pana ce s-a rudicat cu o privire intepatoare si a plecat.M-am intors spre Christal,care avea acea privire paranoica,tresarea cu trupul mic si alb la orice zgomot de afara.Venise in Boton Rogue sa se ascunda de un vampir italian care voia sa ii foloseasca puterile in propriile scopuri meschine.Christal mostenise puterile de la bunica ei despre care se stia doar ca murise intr-un sanatoriu din cauza unui atac de cord.Chris sustinea insa ca s-ar fii sinucis transferand punerile la copilul nenascut al mamei ei adica ea.La exact 3 zile dupa incident mama ei Florance se afla in camera de garda a unui spital public cu dureri ingrozitoare.3 zile atata spune ea ca dureaza transferul puterilor unei vrajitoare.Ora 3,ora demonilor...3 zile pana schimbarea in vampir sa se definitizeze...Numarul 3 pare a avea mai multa legatura cu magia neagra decat cu basmele.Asta se intamplase acum 50 de ani insa Christal parea mai frumoasa ca niciodata cu privirea ei de pisica.Nu avusese urmasi asa ca a ramas tanara precum Chuck...dragul Chuck!
M-am ridicat de la masa si m-am asezat pe canapea unde am si petrecut intreaga noapte privind emisiuni cu blondele siliconate cu pretentii de regine si calitati de matroane.Uram acest gen de femei fara principii gata oricand sa isi vanda sufletul pentru 3 minute de faima inchipuita de revstele de scandal.Ca si cum cuiva i-ar pasa de ele.
Parul imi ajungea la baza gatului.Incetasem sa mai protejez aceasta rasa umana care se injunghie pe la spate.Aratam exact acelasi respect pentru viata lor cum aratau si ei.Si spre deosebie de Rogue ucideam fara sa ii cunosc...nu imi pasa.Ea avea acest ritual ciudat si periculos.Ea il numaea intalniri eu il numeam vanatoare.Ca un pui de tigru care inca tanjind dupa laptele mamei se joca cu capul gazelei intre labutele insangerate.Privind ochii sticlosi odata rugatori.
Obisnuia sa iasa cu ei la intalniri apoi sa le dea sperante sa ii cheme acasa.A incercat sa imi prezinte cativa dar am refuzat.Insa in momentul in care se plictisea de jocurile lor...si asta se intampla repede...in omora privindu-le viata cum paraseste privirea si devine sticloasa ca o marioneta de ceara.Nu stiam nici acum ce facea cu trupurile lor,insa presupuneam ca le arde...cum faceam eu...Insa de cateva ori am vazut la stiri trupuri lipsite de sange ale unor barbati pe care credeam ca ii cunosteam.Insa refuzam sa cred ca lasa asa cadavrele la intamplare.
Christal nu cred ca deschisese vreodata o conserva fara sa foloseasca magia.Nu cred ca stia cum sa traiasca fara ea...asa se nascuse si asa avea sa sfarseasca...pe mine ma ajuta la muncile din casa si imi convenea...totul se curata nu ca prin magie ci chiar prin aceasta.
De afara am auzit mai multe voci apoi un marait puternic ce sigur nu venea de la un caine.Rogue a venit din senin la usa si a ezitat sa deschida.s-a uitat mai intai pe geamul de langa dand cu grija draperia.Geamul era aburit aproape in intregime de respiratia varcolacului parca pregatit sa o manance.Figura lui se imbina perfect cu luna ce ne lumina orasul in seara asta si miliardelor de stele.Rogue a facut un gest scurt si nesigur lipindu-si spatele de usa si alunecand usor pe aceasta in timp ce lupul lovea cu putere in usa neagra de lemn.
"Ce s-a intampalt?"Am inceput eu sa urlu fara sa-mi dau seama ca in spatele meu cineva e pe cale sa faca un atac de panica.
"Nemernicul asta chiar a venit sa ma omoare!"A tipat ea mai mult furioasa decat speriata."Ia-o pe Christal si duceti-va la subsol in biblioteca!Acum....hai du-te!"
Nu stiam daca sa stau aici si sa o ajut sau sa o iau pe micuta.Dar m-am uitat la micuta cu ochi pe pisoi speriat si am luat-o de umeri incercand sa ii dau incredere apoi am coborat treptele umede in mirosul de mucegai al holului iar in biblioteca imi aduceam aminte ca era plin de crti imprastiate.Am incercat sa aprind pecul insa nu parea sa fie de folos,palpaind macabru permitandu-ne sa vedem franturi din incapere.In urmatoarea secunda vrajitoarea a pocnit din degete si auzeam cum cartile se dau din calea noastra si am vazut ochii ei de un verde fosforescent luminand intreaga camera.Vedeam cum cartile sunt lipite de pereti si tavan intr-un mod imposibil.Gemuletul de aici era o gautica dreptinghiulata si murdarainsa ducea chiar in curtea din fara permitandu-ne sa vedem intreaga scena.Rogue iesise si cei doi se luptau la o viteza ce nu permitea vre unui muritor sa vada ce se intampla insa noi vedeam.
Rogue era intr-o forma destul de buna insa creatura era gigantica ceea ce facea aproape imposibila atingerea ei...Rogue ii sarise in spate incercand sa il imobilizeze obligandu-l sa ia froma umana.Dar varcolacul venise aici cu un motiv bine conturat si acela de a o ucide asa ca a aruncat-o pe tufa de trandafiri apoi se tara amenintator catre ea.Simteam cum inima mi se face mica de emotie iar in urmatorul moment Christal a aruncat ceea ce semana cu un fascicul de lumina care l-a facut pe varcolac sa scoata un zgomot de durere si geamul nostru s-a spartaruncand dubios de multe cioburi pentru marimea lui.Unele cioburi imi strapunsesera ochii.Nu pteam sa vad nimic.Corpul meu insa le-a eliminat destul de repede ceea ce m-a facut sa multumesc Domnului ca am terminat cu prostia cu animalele.Acum varcolacul schiopata asa ca Rogue a sarit pe el si a incercat sa il muste insa acesta a aruncat-o iar in peretele din fata al casei trantindu-l la pamant.Rogue era acum inconstienta si varcolacul se apropia amenintator catre ea.
"Ce ai facut mai devreme ce e?"Am intrebat.
"Am concentat lumina lunii!"A raspuns timid dar sigur.
"Poti sa o mai faci odata dar mai mare?"Am intrebat.
"Cred ca da!"
"OK atinci la semnalul meu il lovesti cu tot ce ai!"Am spus apoi am sarit si eu in spatele lupului al carui miros mi-a dat o durere de cap ingrozitoare si m-am lasat trantita in molosul in care zacea Rogue prefacandu-ma inconstienta insa inainte am soptit Acum sperand ca m-a auzit numai cine trebuia.
Asteptam lumina sa il loveasca insa nu se intampla nimic.Se apropia de mine si devenise orecum antreul pentru cina sa.Ma intrebam de ce Christal nu face nimic,trebuia sa ma auda deoarece avea auzul mai fin decat al nostru al vampirilor inca incepeam sa ma intreb daca nu e prea mult pentru ea can,deoadata am vazut cea mai puternica lumina ce a facut varcolacul sa urle de dureri apoi sa scelalaie.Insa lumina ma orbea si nu puteam sa imi dau seama unde se afla bestia.Am decis sa o iau pe chicite si am simtit cum mi-a infipt coltii intr-un material blanos cu un miros neplacut provocandu-mi halucinatii apoi s-a prefacut treptat intr-un baiat.Devenise Logan.L-am vazut cazand in genunchi apoi am vazut cerul,apoi nu am mai putut vedea nimic.Era negru,era liniste isa corpul ma durea si aveam acea senzatie idioata de voma.
__________________________________________________________________________________
Plecasem cu tanarul Stephan undeva spre nicaieri.Nu il mai iubeam,nu stiam daca l-am iubit vreodata.Simteam ca totul fusese doar o zii de pasiune o ceata a sentimentelor dar stiam ca il uram pe Chuck acum ca stiam de ce era capabil fara a simtii chemarea sangelui.Ma intrebam ce fel de monstru ar devenii daca s-ar transforma.
Alergam in urma creaturii urat mirositoare pe i-arba umeda a diminetii mai repede decat ochiul uman este capabil sa percepteze.Vantul imi arunca parul pe spate in bucle lejere de parca abia il aranjasem.Stiam ca era datorita sangelui ce imi curgea prin vene improspatandu-mi fiecare celula.
Picioarele atingeau scurt pamantul doar pentru a lasa in urma o dara de praf gros.In aceste momente mi-asi fii dorit sa ma pot transforma in liliac ca reperul principal al muritorilor atunci cand vorbesc despre vampiri.Stephan arunca toata tarana de pe poteca din padurea care parea interminabila in ochii mei insa incercam sa imi pastrez calmul.Am marit putin viteza pentru a ajunge in dreapta lui.Ii priveam ochii concentrati,umanizati si blana perfecta si cotul care era contorsionat intr-un mod ciudat diferit de lupii normali,parea a avea doua randuri de dinti asemeni rechinilor.Copacii incepeau sa isi piarda frunzele lasand pe poteca un covor de frunze putrezite si moi care ma incetineau.Eram obosita nu stiam cat mai trebuie sa alergam,simteam cum sangele doamnei "dichisite"imi parasea corpul alergam deja de doua zile si nu simteam prezenta nici unui om nici unui animal.Probabil ca mirosul de caine ud imi atragea prea mult atentia.M-am oprit brusc cand am auzit inima alerta a unei copile speriate ascunse in scorbura unui raton.M-am lasat condusa de mireasma sangelui ei si am gasit-o acolo micuta si stabuta cu pielea alba si ochii negrii asemeni unei papusi.Era incremenita si s-a speriat ingrozitor cand lupul urias s-a apropiat de noi.Statea acolo de cateva zile si avea sa apuce zapada daca mai statea mult.Nu avea forta sa mai vorbeasca dar invatasem sa le ascult inimile si l-am trimis pe Stephan mai departe asigurand-ul ca nu o voi rani.Nu aveam sa ucid un copil fara aparare si oricum sangele ei nu ar fii facut decat sa imi deschida pofta la mai mult.am luat-o in brate si am observat ca nu era mai calda decat o papusa de ceara si nici mai gea decat un fulg de zapada.Gu greu si-a pus mainile in juul gatului meu si ii simteam respiratia pe gatul meu rara si intrerupta.Temperatura corpului meu nu avea sa o ajute asa ca mi-am dat bluza jos ramanand intr-un maieu alb oarecum transparent atragand privirea nesimtita a lui Stephan.Am acoperit micuta papusa si am luat-o in brate.Stephan renuntase la forma de lup si mergea langa mine atingand uneori fetita sa vada daca respira.
"Da-mio mie temperatura corpului meu este mai mare decat a ta."
"Uitasem ca mai sunt persoane vii aici!"Am spus eu sarcastica.
Insa fetitei ii era mai bine acolo se incovrigase de gatl lui si bagase bapul in pieptul lui asemenea unui catelus dornic de atentie.
"Unde suntem?"Am intrebat eu.
"N-am idee dar trebuie sa iesim undeva!"Raspunsul lui m-a strafulgerat.
"Vrei sa spui ca nu stii unde mergem?Am alergat cateva sute de km si spui ca nu stii unde mergem?"Am incercat eu sa imi mentin tonul vosi scazut pentru a nu speria puiul de om din bratele lui.
"Trebuie sa iesim undeva nu te agita.Am auzit o alta haita de lupi undeva spre vest acum doua nopti."A incercat el sa se apere.
"Si asta e genialul tau plan?Sa ma duci intr-un loc prin de varcolaci care ma urasc?Nu pot sa cred cat te urasc!" Am spus eu ironica si desi stiam ca nu pot avea incredere in baiatul plin de ura tot m-am lasat condusa de el ca o sotie umila si loiala.Urmatoarea mea miscare a fost sa ma catar in el mai inalt stejar asemeni unei feline si am reusit sa vad niste lumini ceea ce ne indica civilizatie chiar la capatul padurii.Era o casuta mica defapt parea afii un motel dupa tipul ferestrelor identice si pozitionarea lor.Insa inafara de asta nimic.Doar copacii si pietrele oe care tindeam sa cred ca le-am mai vazut.
"E un motel spre est putem cere indicatii acolo si sa o lasam in grija cuiva."Am spus eu aratand spre copila.
"Orasul e spre nod.Nu avem nevoie de indicatii!"A raspuns el.
"Nu serios dar de ce nu ne-ai dus acolo de la inceput domnul stie tot?"
S-a uitat lung la mine si la final m-a urmat catre model.Era pustiu doar vreo 3 camere avand luminile aprinse si in receptie nu astepta nimeni.Peretii eru acoperiti de fotografii cu familii cu fte triste si batranicioase,de portrete realiste de parca cineva i-ar fii luat si i-ar fii bagat in tablou.Ma simteam ca intr-una din povestile de groaza spuse de unchiul Pitt in sera de Halloween zi in care si eu si el ne serbam ziua de nastere.
Am stat acolo cam 15 minute pana cand un batran uscativ si cu privire rautacioasa a intrat si s-a pus in fata biroului.
"Vreti o camera?"A intrebat dezinteresat.Chipul ii era acoperit de o mutra a dezgustului ce ma facea sa ma itreb daca a fost asa toata viata.Era ceva in imaginea lui ce ma facea sa ii aflu povestea de viata.
"Nu,am dori indicatii catre oras."Am spus eu incercand sa par cat de politicoasa cu putinta.
"Nimeni nu pleaca acum catre oras.Pana maine tot locul va fii inzapezit si orasul e dincolo de munti."A raspuns el uitandu-se pe o hartie galbuie."M-am indreptat catre fereasta si am intrebat.
"Si cand putem pleca?Fetita asta pe care am gasit-o in padure are nevoie de asistenta medicala."
S-a indreptat catre Stephan care statea in pozitie defensiva tinand copila in brate.
"Cel putin o luna nu se va putea iesi...in ceea ce priveste copilul sotia mea este fosta asistenta medicala si va va ajuta.Inainte o sa o pun sa va puna niste mancare calda pareti inghetati."Si inca cum am spus eu in gandul meu constienta ca nu are mancarea de care am eu nevoie.M-am uitat catre cei doi si mi-am dat seama ca si Stephan cat de puternic parea era inca un copil si era om inainte de toate.Eu nu asi fi inghetat in zapada...m-asi fi trezit cand zapada se topea si iarba iesea.Dar el nu era pregatit pentru o cursa pe munti.
"Cum ne cazam?"Am intrebat eu...
"Nu va luam nimic!" a spus o voce de batranica care se apropia.Era imaginea perfecta de batranica grasuna si draguta chiar si cu ridurile din jurul ochilor si gurii.
"Bietii de voi trebuie sa fiti terminati.Si tu dragut-o pune patura asta pe tine o sa te incalzesti."Era o patura verde si moale care sigur m-ar fii incazit daca aeam inca sangele femeii in vene.Corpul meu incepea sa se invineteasca.
Batrana ne-a pus la masa unde ne-a dat friptura si peste...pentru un om pareau apetinsante insa dupa cateva inchitituri am inceput sa arunc discret bucatile la Stephan in farfurie care infuleca fara sa se uite.Pe micuta o intinsese pe o canapea in fata semineului si ii dadea o supa dintr-o planta al carui nume nu-l pot pronunta.Ii daduse o rocita pe care o taiase ca sa ii fie buna si mie o rochie care fusese a ficei ei ce murise cu 6 ani in urma de tuberculoza sau Vampirism pe atunci.Stephan arata stupid in hainele domnului Smith.Simteam ca abuzez de bunatatea acestor oameni dar am luat-o pe batranica in camera si am luat sange doar atat cat aveam nevoie si apoi-am dat din veninul meu atat cat ranile ei sa se vindece.Tot ce si-a amintit era ca am aranjat paturiele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu