Padurea era mai neagra ca niciodata...Era luna plina insa aglomeratia de nori ce ne strabatea o acoperea lasand o dara sumbra de lumina printre copacii batrani ce se inaltau spre cer vrand parca sa il imbratiseze.Iarba si frunzele ude creau o masa elastica sub talpile pantofilor mei.Radacinile iesite in relief dadeau impresi unei intentii a copacilor de a parasi aceasta lume rea si complicata.
Cand am ajuns la masina am observat ca cineva imi taiase cauciucurile.Am inceput sa ma uit suspicios in jur si primul lucru care mi-a venit in minte a fost acel baiat varcolac care parea sa ma urasca.Am colindat prin jur cateva minute,nu auzeam nimic si nu simteam nici un miros.Ajungeam la ideea ca matraguna nu ma va ajuta si de aceasta data.Cu toate astea am bagat mana in buzunar si am strans-o cu putere.Ceva se uita la mine si era undeva foarte aproape.
"Stiu ca esti aici!"Am strigat."Stiu ce esti si nu mi-e frica de tine!Vin-o aici!"Am vorbit aerului.Caci se parea ca nu era nimeni,iar linistea mormantala imi crea o stare depresiva.
M-am intors catre masina iar cand am pus mana portiera am simtit o prezenta superioara ca putere in spatele meu.Insa celelalte simturi nu detectau nimic altceva in jur.M-am intors instinctual si am aruncat ierburile inspre silueta neagra si slabuta.
"Ce dracu te-a apucat?"A urlat o voce de femeie,fata..."Si ce dracu e asta?Matraguna?"
"Rogue?Tu esti?De ce te-ai furisat asa?M-ai speriat!"Am dojent-o eu.Isi mirosea concentrata haina plina de ierburi,iar apoi a inceput sa rada stricand linistea si armonia padurii.
"De ce razi?"Am intrebat oarecum mirata.
"Nu pot sa cred!Ai crezut ca sunt un varcolac!E cea mai copilareasca idee.Nu exista varcolaci!"A continuat ea.
"De ce ti se pare asa de greu de crezut?Noi suntem vampiri si totusi extistam."Mi-am sustinut cauza.
"Hai sa lasam discutia pe alta data.Am sa iti prezint un prieten din Europa,este acasa,ne asteapta."
Mi-a intins bratul si am pornit spre casa pe jos.Cadrul era sinistru avand de traversat cimitirul pentru a ajunge acasa.Insa acesta este ultimul loc unde sa te simti in pericol.Nu este decat un depozit de oase,exista mai multa activitate spirituala intr-un centru comercial.Deoarece fantomele,sipiritele se hranesc cu esenta vitala a oamenilor.In cimitir e pustiu rareori gasind un spirit confuz stand la propria cruce.
Rogue era schimbata,stiam asta dupa parul care ii crescuse pana la sani.De fiecare data cand ucidea parul ii crestea,ea devenea mai puternica si mai frumoasa.Isi vopsise iar parul, acum fiind roscata.
"Cand ai ajuns?"Am intrebat-o eu.
A ezitat sa imi raspunda.A privit in alta parte,apoi dupa o perioada de tacere a raspuns.
"Acum 3-4 ore."Apoi a schimbat subiectul."Am auzit ca te-ai angajat la liceu.De unde ideea asta de progres social?"
"Nu esti singura care se poate schimba!"Mi-am luat eu apararea.
"Cum spui tu!"
Cand am ajuns la poteca din fata casei parfumul florilor amestecat cu matraguna ne-a invadat simturile.
Prticulele de lumina paraseau organizat casa printre draperiile groase.Inima,daca aveam una mi s-ar fii urcat in gat.Corpul meu simtea insa amenintarea.Mainile si picioarele erau incordate,marile si pupilele dilatate si fata chiar mai alba decat in mod normal.Nu puteam sa continui sa merg.Pur si simplu corpul meu refuza sa mai primeasca comanda de la creier.Eram in pozitie defensiva ,pregatita in orice moment sa fug.
Rogue tragea de mine insa nu puteam sa o urmez.Ii vedeam buzele miscandu-se insa nu puteam sa ma concentrez pe sunete.
Dupa cateva minute de soc am reusit sa ma intorc in lumea reala,sau ei bine,cat se poate de reala.Pericolul nu mai parea asa de amenintator si un zgomot facut de o sticla sparta ne-a alertat.Cand am deschis usa cea mare din fata un baiat,defapt acelasi baiat de mai devreme era intins pe dusumeaua din fata usii parand sa aibe o criza.Nu i se putea vedea decat albeata globului ocular,iar in coltul gurii avea o spuma alba-verzuie.Tot corpul ii tremura.Rogue statea in genunchi incercand sa il trezeasca.Varfurile parului ei rosu atingeau podeaua in timp ce ii verifica respiratia.Eram inca sub tocul usii si priveam scena inspaimantatoare cu o repulsie certa fara a-i stii cauza.
M-am lasat sa cad in genunchi si am pus pe tara acestuia o frunza de matraguna.Aceasta a ars pielea alba lasand o rana rosie in loc.
"Acum ma crezi?"Am intrebat eu in soapta.
Rogue m-a privit pentru un timp iar apoi l-a ridicat pe umeri si l-a dus in camera ei.A coborat si a luat mecanic toate vazele din casa.A venit si mi le-a pus in brate.
"Daca ai de gand sa duci o lupta inutila,e lupta ta!Logan nu a venit aici sa faca rau nimanui.Din cate stiu si eu locuiesc aici,asa ca tineti buruienile la subsol sau la tine in camera!"Apoi a urcat la etaj de unde nu a mai iesit.
Ma dureau cuvintele ei,de ce trebuia sa il creada pe el,sa il apere de cine?De mine?M-am pus pe canapea si mi-am imbratisat picioarele intre mainile lungi si albe.
Dupa cateva ore in care lacrimile mele insangerate au patat patura ce acoperea canapeaua mi-am pierdut cunostinta.
_________________________________________________________________________________
Rogue avusese grija de mine de cateva saptamani deja...Existau momente in care vroiam sa ii multumesc pentru bunatatea ei,zile in care in mintea mea de copil,vroiam doar sa fug,sa ucid...Nu puteam parasi camera...De fiecare data cand iesea,eu doar stateam ca un copil si o asteptam.Vroiam sa o intreb de Chuck,dar de fiecare data cand discutia noastra ajungea in acel punct ea doar tacea,schimba repede subiectul.
Intr-o dimineata cand ea era plecata,am simtit doar cel mai dulce parfum pe care in cunoscusem cu cateva luni in urma,in tren.Aceeasi raceala pasionala ma imbratisa acum mai tare ca niciodata.
Cand Chuck a intrat in incaperea intunecata si umeda...impreuna cu el si un sobolan care a fugit repede sub dulap.Ma uitam la el insa nu schitam nici un sentiment,trupul meu incordandu-se si coltii strapungandu-mi gingiile.Pielea obrajilor imi ardea si gatul era mai uscat decat fusese vreodata.A urcat in patul murdat cu bare de fier si m'a sarutat...si l-am lasat sa o faca fara a ma gandi.Mi-am dus bratele in jurul trupului sau rece dar bland,totul in ciuda locatiei parea mai perfect decat data trecua.Caci acum era sincer cu mine era el ,Chuck Fox vrajitorul care isi apara sora vampir...Si acum promitea sa ma apere si pe mine.
Am ramas imbratisati asa ore intregi pana cand a ajuns Rogue,iar el s-a smuls din stransoarea bratelor mele puternice pentru ca mai apoi sa o imbratiseze pe ea.Eram aproape geloasa pe faptul ca ei erau frati si ca aveau o legatura vesnica.Pentru ca el urma sa o iubeasca orice greseala imorala sau prosteasca avea sa faca.Defapt,chiar eram geloasa,dar nu am spus nimic.
A doua zii am plecat toti 3 catre adevarata lor casa...viitoarea noastra casa.Ce frumos suna CASA NOASTRA!
_________________________________________________________________________________________
Aceeasi casa in care m-am trezit dimineata intr-un zgomot care venea din bucatarie.Televizorul era aprins si venea un miros de omleta si condimente.Logan era langa aragaz fara tricou pe el.Buclele negre ii ajungeau pana aproape de umeri si trupul era destul de bine lucrat.Nu era matraguna in bucatarie deci un lucru bun era faptul ca nu ma mai ataca.Cand a simtit prezenta mea in bucatarie s-a intors si cu un zambet larg a venit spre mine.
"Buna dimineata!Eu sunt Logan...primele noastre intalniri nu au fost prea politicoase!"
"Neatza!Sunt Anide,si intradevar nu au fost prea placute...de ambele parti!"Statea cu un zambet infantil pe fata,cu gura mare ochii negri si mirati sprancele rotunde si negre.Uneori cate o suvita intunecata ii acoperea privirea si el o indeparta constant.Am mai vorbit despre politica si vreme dar atata tot.Cred ca nici unul din noi nu capatase inca suficienta increderepentru a se deschide.
"Daca intentionezi sa ii duci micul dejun la pat sa stii ca omleta e dezgstatoare mai ales pentru Rogue!"M-am ridicat si m-am dus la frigider.Am luat o punga de sange si am scurs-o intr-un pahar.
"Uite asta sunt sigura ca i-ar placea mai mult.Omleta o poti manca tu!"
"Multumesc!"Mi-a spus in timp ce se straduia sa faca loc pe tava si sa deschida usa.
M-am asezat iar pe scaunul de lemn vechi si m-am uitat la cheita.Intr-o sclipire astrala mi-a venit o idee.M-am ridicat si am plutit practic pana la ceasul del mare din camera de zii.Cutia lui imensa si neagra avea o usita de metal foarte puternic si cheita de aur se potrivea de minune.
In cutia ceasornicului am gasit o harta veche si patata de mucegai.Nu stiam ce reprezinta si la ce ma putea duce dar era mai bine decat nimic.Era perfect!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu