sâmbătă, 27 octombrie 2012

VI Gata cu fata buna!

 

  Era vineri seara si in 2 ore aveam a sa fiu deja in avionul catre Menhetn alaturi de Logan.Fusese aparent uimit ca am decis sa merg cu el in New York fara resentimente.Bagajul meu era o geanta de voiaj mica,continand strictul necesar...Niste haine de schimb mare parte blugi si tricouri,si o rochie de seara neagra in cazul in care aveam sa iesim intr-un local cu tinuta obligatorie.
    M-am imbracat intr-un trening turcoise si mi-am prins parul lung in coada de cal.Imi placea cum parul bine aranjat imi scotea in avidenta trasaturile fetei...Am luat geanta si am pornit spre scarile abrupte .Cand am deschis usa de la intrare am vazut o pereche de ochi verzi care ma priveau.Era Rogue care ajunsese mai devreme.Parul ei era mai lung si mai rosu,buzele erau perfecte si pielea fara defecte.Indici care imi aratau mereu ca avusese parte de o cina morbida si substantiala.
    "Pleci undeva?"Aerul superior care a insotit aceste cuvinte m-a facut sa o ignor si sa ocolesc prezenta enervanta din fata mea.
    "New York,nu?"A zambit...stia deja raspunsul."Acum inteleg...Dar sa stii ca orice ai face nu il poti schimba.Un tip ca el face ce face si scapa de tine!"
      "Nu e treaba ta!"Am strigat eu din interiorul masinii chinuidu-ma sa nimeresc contactul.
      "Un weekend placut!"S-a prefacut ea poiliticoasa...Nu era genul care sa vrea binele cuiva...mai mult decat binele ei.Cel putin nu mai era.De cand Chuck nu mai era cu noi nimeni nu reusise sa ajunga la sufletul ei...pierduse tot ce era inocet si pur.Era doar o catea egoista...Deaia nu aveam remuscari,nu era ca si cum raneam fetita cu parul negru si ochii verzi care vorbea cu ursuletul rapanos.Nu mai cunosteam acea fetita.
      Drumul pana la aeroport a fost lipsit de neplaceri.El statea acolo la intrarea principala cautandu-ma cu privirea.Am lasat masina in parcare si am fugit la el.Ne-am sarutat scurt evitand o scena nepermisa intr-un spatiu public.Insa si acel scurt sarut m-a facut sa ma simt cu 10 ani mai tanara.
     Drumul cu avionul a decurs linistit,fara incidente notabile.Eu am stat pe scaunul de la fereasta prefacandu-ma ocazional ca dorm,iar el citea o carte groasa cu foi galbejite de timp,copertile negre de piele roasa si un scris intr-un dialect pe care nu il cunosteam.
    Cand avionul a aterizat toata lumea se grabea sa paraseasca scaunele...oare ce ii astepta?Cine?Acela a fost momentul in care mi-am dat seama ca nu stiam ce caut aici.Nu stiam pentru ce am venit,nu imi povestise nici un detaliu.Deci,nu ma grabeam nicaieri...Ba mai mult,am inceput sa simt ca ceva nu era bine,crect...ca mi se pregatea ceva.Vroiam sa ma duc fix in urmatorul avion si sa zbor spre casa.
    Priveam fixa scaunul din fata mea planificand evadarea mea din aceasta calatorie,priveam coltul jupuit al scaunului si Logan ma striga si ma scutura de umar.
    "Anide,trebuie sa coboram!Anideee!"
    "O scuze!Eram cu mintea in alte parti!"Am spus eu in timp ce ma ridicam verificand daca am luat totul cu mine.
    Taxiul ne astepta in fata aeroportului.Era o masina noua.Insa ,n-am fost niciodata prea buna la marci.Dar in interior mirosea a specificul deodorant de masina in forma de braduti al caror parfum e identic indiferent de ce aroma se promite sa contina.Taximetristul era genul tipic.Burtos,mirosind a transpiratie si extrem de curios.L-am ignorat tot parcursul drumului.Logan parea insa mai prietenos ,vorbind despre vreme,politica si meciul de seara trecuta.Cand am coborat am privit hotelul de jos in sus.Era imens si incepeam sa ma gandesc la nota de plata cu multe zerouri care avea sa fie platita din alocatie?Ce cautam in New York alaturi de unul din elevii din liceul la care lucram?Nu era etic si puteam fii acuzata de corupere de minori?Ce fusese in capul meu cand am acceptat sa vin?
    "Nu e bine ceea ce facem sti?"
    "Fiecare cu pasiunile lui!"Mi-a raspuns in timp ce scotea bagajul din portbagaj.
    Intr-un final am decis sa continui.Aveam sa suport consecintele mai tarziu.In fata camerei de hotel am inceput sa ne sarutam si am intrat asa,imbtatisati in camera intunecoasa.Am aruncat gentile la intrare si ne-am lasat purtati de instincte in patul a carui lenjerie fina ne-a incununat trupurile impreunate.Nu stiam nimic despre aceasta faptura complexa,si asta o realizam acum.Acele furnicaturi,acele energii ne contopeau actul sexual.
     "Fara obligatii!"Mi-a spotit la oreche.
     Stiam ca ma indragostisem de acest Logan pe care cu o luna in urma il doream mort.Doream sa ii spun ca il vreau pentru eternitate,dar stiam ca asta va strica tot romantismul noptii daca exista mai romatism dupa ultima soapta a lui.
      "Este exact ceea ce vroiam sa spun!"Am mintit.
     In dimineata urmatoare m-am trezit singura in camera de hotel,fara nici un bilet.Nu stiam exact unde sunt...Obiceiul meu mai vechi de a cotrobaii nu a lipsit nici in aceasta dimineata.Am vazut niste fotografii iesind din buzunarul gentii lui Logan si le-am privit.Era el alaturi de o fata,frumoasa blonda.Erau fericiti,era cu siguranta iubita lui iar eu eram doar gemul pe care il manca in loc de prajituri.Gelozia mi-a cuprins fiecare celula a corpului si am fugit unde m-au purtat instinctele.
       Si ele nu ma purtase-ra niciodata mai prost.Am ajuns undeva pe o stanca in fata unui pod.Simteam ca ceva rau avea sa se intample.In urmatoarele secunde am vazut trupul unei fete brunete cu pielea alba si ochii verzi de smaralde .Era slabuta si plansese ceva.Se aruncase de la innaltimea uriasa a podului in apa rece.Puteam sa o ajut,sa o prind inainte sa cada in apa!Eram capabila,dar n-am facut-o.Nu am vazut care era ideea.Daca se aruncase dupa pod inseamna ca isi dorea sa moara.Chiar si atunci cand a tipat dupa ajutor.Nu m-am clintit si nici macar nu am vrut sa fac asta.Vedeam cum se chinuie sa supravietuiasca.Era o lasa.Ca toti oamenii,inutila,a fost sigura ca vrea sa moara,insa cand chiar a vazut moartea cu ochii s-a speriat,a vazut cat de perfecta viata ei.Ma scarbeste lipsa de respect a oamenilor,aroganta si dezinteresul fata de aceasta.
___________________________________________________________________________________
      Ajunsesem Botton Rogue de cateva luni si viata mea era perfecta.Eram cu bunul meu iubit Chuck,si chiar daca si Rogue era acolo nu mi-o aminteam prea bine din momentl in care el aparuse in viata mea.Toata ziua era despre noi fiind fericiti,petreceri la fiecare final de saptamana.
    Intr-o seara insa,in timp ce cautam,defapt in timp ce scotoceam am gasit niste scrisoride la o fata cu care se pare ca facuse liceul si avusese o idila.Le-am citit pe toate plangand,Anda parea asa de indragostita,relatia lor era asa de profunda,de sincera.Erau scrisori de dragoste intre doi adolescenti.Ultima scrisoare era trimisa de Chuck in care o felicita pentru casatorie reprosandu-i ca nu i-a dat sansa sa ii fie sot.
    Il iubeam si ma omora faptul ca el putea fii inca indragostit de aceasta fata.Cand am incercat sa il trag la raspundere am agravat lururile,el facand cercetari si afland ca Anda murise in timpul nasterii datorita unor complicatii.Urmatoarele luni a purtat doliu si mi-a evitat privirile.Atunci am vrut sa mor...si n-am ezitat,am facut totul pentru asta dar nu mai era asa de usor.Un om poate murii intr-o fractiune de secunda sau in chinuri lungi si crele.Se poate aseza pe sinele trenului,se poate arunca dupa un pod sau se poate infructa din otravurile lumii.E usor,nu trebuie decat sa tai vena potrivita in timp potrivit si gata.Tot destinul tau dispare din stiinta chiromantiei.Ai terminat,poti sa te indrepti catre un nou viitor.Mereu m-am intrebat daca sunt moarta sau nu,daca moartea exista sau vine o noua viata plina de feicire si huzururi.Nu stiu cum e mai bine sa mori...prin apa sau foc?Mi-am dorit o moarte rapida si sigura si am primit in schimb o viata incerta.Insa nu acesta a fost cel mai dureros moment din viata mea.
____________________________________________________________________________________
    Datorita experientelor mai vechi am decis sa nu fac o scena din faptul ca el avea niste poze cu o fata in ruxac,Am cazut in genunchi si am inceput sa privesc tarana in ansamblu...Cu toata viata care sta intre nuste fire de iarma si o mana de pamant.Zeci de specii mii de exemplare.Era uimitor cum puteau convietui asa de multi.Iar noi oamenii,sau bine,voi oamenii,nu puteti sa va bucurati de simplul fapt ca traiti si ca sunteti impreuna.Trebuie mereu sa vreti mai mult decat aveti,mai mult decat puteti duce.Va razboiti,va urati va dusmaniti si in final ajungeti cu totii aruncati si uitati in gropi stramte de rudele care nici ele nu v-au asa de mult dar au fost obligate de situatie sa va planga trecerea in nefiinta.Un mormant plin de buruieni,pe care il mai curata ocazional cate un muncitor scarbit de salariul tot mai mic pentru ca seful vrea mai mult.
   In capatul autostradei ma astepta Logan intr-o masina inchiriata.Ma striga si m-am dus incet si fara o prea mare dorinta in masina si nu am vorbit tot drumul.
   Se parea ca nu aveam despre ce vorbii.Nu stiam scopul si nici durata acestei calatorii.Dar nu ma mai interesa si de data asta chiar vorbeam serios.

La păscut : Aperitiv

La păscut : Aperitiv: Salut.Ce caut aici?Să zicem că nici eu nu știu exact ce caut aici.Nu văd chestia asta ca pe un loc unde să dovedesc lumii cât de bine a...


sâmbătă, 20 octombrie 2012

Frumusete si intuneric!: V Perfect imperfecta...

Frumusete si intuneric!: V Perfect imperfecta...:     Relatia dintre Logan si Rogue devenise atat de serioasa dar in acelasi timp bolnavicioasa de ambele parti.El venea cand avea chef si p...

Hey,ati auzit ca povestea continua?

V Perfect imperfecta...

    Relatia dintre Logan si Rogue devenise atat de serioasa dar in acelasi timp bolnavicioasa de ambele parti.El venea cand avea chef si pleca tot atunci.Ea se intalnea cu tipi diversi care se parea ca nu ieseau niciodata din acei pereti.Era o presiune nesfarsita...deabia se mai putea respira.Peretii tineau tainele noptilor de cerneala in care eram prea ocupata cu bucata de hartie fara valoare.
    Acum Logan o astepta pe canapea pe Rogue sa coboare din camera ei.Ma intrebam daca avea sa astepte pana Rogue se intorcea de unde Dumnezeu stie ramasese seara trecuta!
    Era ciudat sa fim doar noi doi intr-o camera singuri.Nu cunoscusem prea mult barbati desii traisem suficient.Nu imi placeau oamenii noi,complicatiile care apar in relatiile de orice tip...nu imi placea sa ies din rutina mea bine  punsa la punct.Privea cu un interes fals peretii de un verde pal si tapetul de pe unii dintre pereti care imita o gradina de flori salbatice.
   Am aprins televizorul pe ID deoarece incepea o emisiune interesata de investigatii.Bine,nu era asa de interesant,dar era oarecum aiurea sa stam asa si sa privim tapetul asa de neinspirat,observam acum,Era pus prost in unele locuri era zgariat si in unele adunat.I-am oferit bolul cu alune pe care l-a luat ezitand.Eram oarecum mandra ca reusisem sa bag spaima in el,dar era mai bine ca el sa fie cel speriat decat eu cea moarta.
   "Stii ca nu va venii in seara asta!Nu?"Am incercat eu sa scot scopul si durata vizitei de la el!
   "Si nici maine seara !"A raspuns el indiferent fara a ma privii.Prefera sa priveasca acel spot publicitar in care o tipa in rochie rosie si lunga este arestata,tocurile ei de 15 pasind provocator cadavrele mai vii ca atitudinea ei.
   "Si,ce ai de gand sa faci?"Am continuat sa ma interesez...
   "Ce ai tu de gand sa faci?"De aceasta data s-a intors si m-a privit,ba chiar s-a apropiat incat aproape i-am putut simtii respiratia calda.
   "Ai treaba?In weekend...Menhetn?"Cand am realizat ca deja puteam simtii presiunea buzelor lui carnoase pe ale mele,constiinta a inceput sa ma chinuie.M-am dat intr-o parte si am fucid din vecinatatea canapelei.Nu simteam nimic pentru el,insa eram coplesita de atentia lui.Eram bucuroara ca ma curtase,nu puteam sa imi reprim zambetul larg si bataile alerte ale inimii mele idioate.
   Maine era vineri...Rogue lipsea cate o saptamana cel putin in excapadele ei obisnuite.
   M-am intors si el era tot pe canapea privind parca,prin sticla inramata animata.Avea un pahar de tarie in mana.Puteam simtii mirosul de whiskey din capatul camerei si stiam ca are deja gandurile ravasite.M-am apropiat timid de canapea si in momentul in care m-am asezat mainile noastre contrastante s-au impreunat.Un soc electric ne-a cuprins corpurile.Furnicaturi revigorante treceau din mana lui maslinie in mana nea alba ca neaua apoi prin sistemul de vene ajungeau in fiecare celula a corpului meu.Nu simtisem nimic mai placut...gadila,ma facea sa rad sa vreau sa il sarut.Imi imaginam cum se vede acest fenomen din exterior.Imi imaginam ca suntem imbratisati de stelute provocate de curetul electric.Dar cel mai posibil eram doar eu razand agonizant cu o privire confuza cufundata in placere.
   Cand m-am trezit dimineata eram acoperita de o patura purpurie care statea la fenta pe talia mea.Nu isi avea menirea nici de a-mi acoperii goliciunea alba dar nici de a tine de cald.El statea langa mine acolerit la fel de indiferent cu trupul lui slabut dar puternic,parul negru si gura mare.Statea cu mainile impreunate sub perna.
   Poate ca era clisu dar m-am imbracat in tricoul sau lalai fiind cel mai aproape de mine si m-am dus catre oglinda de cristal de deasupra semineului privindu-mi fata parca mai vie ca niciodata.Aceasta revigorare,acea noapte care se pare ca imi stersese cearcaele si ridurile de expresie avusese plata ei.Nu imi puteam aminti nimic mai mult dupa momentul in care ma asezasem pe canapea.
   In momentul urmator am privit iar scena din camera de zii unde LOGAN dormea linistit.Ce facusem?De ce cu el?Cum putusem sa il tradez pe Chuck,cum putuse el sa o tradeze de Rogue?Bine ultima intrebare fusese cam prosteasca...Nu ma asteptam sa ii fie fidel,cred ca nici ea,insa eu,cea care tineam prelegeri lungi despre dragoste inainte de sex,despre moralitate si fidelitate ajunsesem sa imi vand sufletul pentru o noapte de placeri.Nu puteam sa imi amintesc vizual scena din noaptea precedenta dar atingerile lui,saruturile si respiratia ramasese-ra impregnate de pielea mea de marmura.
    Am facut un gest de narcisism total sau pur si simplu de tanara indragostita in care m-am imbraisat singura,am inchis zambind ochii si mi-am muscat buza simbolic incercand sa vizualizez trupurile noastre ca unul.
   M-am indreptat fara prea mult zgomot spre bugatarie intentionand sa pregatesc micul dejun,insa in scurt timp am constientiat conotaria romantica ce o impunea micul dejun si am renuntat.Nu simteam pentru el decat atractie sexuala...Felul in care ma simteam si aratam chiar daca nu ma hranisem de o saptamana.
   Intoarsa in camera de zii am vazut ca plecase deja.In urma lui era doar ceata unei nopti astrale si dezordinea ingrozitoare,acum realizand ca patura mov nu era patura si draperia cea noua.
   Inainte sa ma apuc de curatenie l-am sunat.De multe ori,si de fiecare data raspundea blestemata de casuta.Am decis sa ii la sun mesaj in care sa ii spun ca vreau sa il insotesc in Menhetn.

sâmbătă, 13 octombrie 2012

IV Harta din ceasornic...

 
     Padurea era mai neagra ca niciodata...Era luna plina insa aglomeratia de nori ce ne strabatea o acoperea lasand o dara sumbra de lumina printre copacii batrani ce se inaltau spre cer vrand parca sa il imbratiseze.Iarba si frunzele ude creau o masa elastica sub talpile pantofilor mei.Radacinile iesite in relief dadeau impresi unei intentii a copacilor de a parasi aceasta lume rea si complicata.
    Cand am ajuns la masina am observat ca cineva imi taiase cauciucurile.Am inceput sa ma uit suspicios in jur si primul lucru care mi-a venit in minte a fost acel baiat varcolac care parea sa ma urasca.Am colindat prin jur cateva minute,nu auzeam nimic si nu simteam nici un miros.Ajungeam la ideea ca matraguna nu ma va ajuta si de aceasta data.Cu toate astea am bagat mana in buzunar si am strans-o cu putere.Ceva se uita la mine si era undeva foarte aproape.
   "Stiu ca esti aici!"Am strigat."Stiu ce esti si nu mi-e frica de tine!Vin-o aici!"Am vorbit aerului.Caci se parea ca nu era nimeni,iar linistea mormantala imi crea o stare depresiva.
   M-am intors catre masina iar cand am pus mana portiera am simtit o prezenta superioara ca putere in spatele meu.Insa celelalte simturi nu detectau nimic altceva in jur.M-am intors instinctual si am aruncat ierburile inspre silueta neagra si slabuta.
   "Ce dracu te-a apucat?"A urlat o voce de femeie,fata..."Si ce dracu e asta?Matraguna?"
   "Rogue?Tu esti?De ce te-ai furisat asa?M-ai speriat!"Am dojent-o eu.Isi mirosea concentrata haina plina de ierburi,iar apoi a inceput sa rada stricand linistea si armonia padurii.
   "De ce razi?"Am intrebat oarecum mirata.
    "Nu pot sa cred!Ai crezut ca sunt un varcolac!E cea mai copilareasca idee.Nu exista varcolaci!"A continuat ea.
    "De ce ti se pare asa de greu de crezut?Noi suntem vampiri si totusi extistam."Mi-am sustinut cauza.
    "Hai sa lasam discutia pe alta data.Am sa iti prezint un prieten din Europa,este acasa,ne asteapta."
   Mi-a intins bratul si am pornit spre casa pe jos.Cadrul era sinistru avand de traversat cimitirul pentru a ajunge acasa.Insa acesta este ultimul loc unde sa te simti  in pericol.Nu este decat un depozit de oase,exista mai multa activitate spirituala intr-un centru comercial.Deoarece fantomele,sipiritele se hranesc cu esenta vitala a oamenilor.In cimitir e pustiu rareori gasind un spirit confuz stand la propria cruce.
     Rogue era schimbata,stiam asta dupa parul care ii crescuse pana la sani.De fiecare data cand ucidea parul ii crestea,ea devenea mai puternica si mai frumoasa.Isi vopsise iar parul, acum fiind roscata.
     "Cand ai ajuns?"Am intrebat-o eu.
     A ezitat sa imi raspunda.A privit in alta parte,apoi dupa o perioada de tacere a raspuns.
     "Acum 3-4 ore."Apoi a schimbat subiectul."Am auzit ca te-ai angajat la liceu.De unde ideea asta de progres social?"
     "Nu esti singura care se poate schimba!"Mi-am luat eu apararea.
     "Cum spui tu!"
    Cand am ajuns la poteca din fata casei parfumul florilor amestecat cu matraguna ne-a invadat simturile.
    Prticulele de lumina paraseau organizat casa printre draperiile groase.Inima,daca aveam una mi s-ar fii urcat in gat.Corpul meu simtea insa amenintarea.Mainile si picioarele erau incordate,marile si pupilele dilatate si fata chiar mai alba decat in mod normal.Nu puteam sa continui sa merg.Pur si simplu corpul meu refuza sa mai primeasca comanda de la creier.Eram in pozitie defensiva ,pregatita in orice moment sa fug.
     Rogue tragea de mine insa nu puteam sa o urmez.Ii vedeam buzele miscandu-se insa nu puteam sa ma concentrez pe sunete.
     Dupa cateva minute de soc am reusit sa ma intorc in lumea reala,sau ei bine,cat se poate de reala.Pericolul nu mai parea asa de amenintator si un zgomot facut de o sticla sparta ne-a alertat.Cand am deschis usa cea mare din fata un baiat,defapt acelasi baiat de mai devreme era intins pe dusumeaua din fata usii parand sa aibe o criza.Nu i se putea vedea decat albeata globului ocular,iar in coltul gurii avea o spuma alba-verzuie.Tot corpul ii tremura.Rogue statea in genunchi incercand sa il trezeasca.Varfurile parului ei rosu atingeau podeaua in timp ce ii verifica respiratia.Eram inca sub tocul usii si priveam scena inspaimantatoare cu o repulsie certa fara a-i stii cauza.
    M-am lasat sa cad in genunchi si am pus pe tara acestuia o frunza de matraguna.Aceasta a ars pielea alba lasand o rana rosie in loc.
    "Acum ma crezi?"Am intrebat eu in soapta.
    Rogue m-a privit pentru un timp iar apoi l-a ridicat pe umeri si l-a dus in camera ei.A coborat si a luat mecanic toate vazele din casa.A venit si mi le-a pus in brate.
    "Daca ai de gand sa duci o lupta inutila,e lupta ta!Logan nu a venit aici sa faca rau nimanui.Din cate stiu si eu locuiesc aici,asa ca tineti buruienile la subsol sau la tine in camera!"Apoi a urcat la etaj de unde nu a mai iesit.
    Ma dureau cuvintele ei,de ce trebuia sa il creada pe el,sa il apere de cine?De mine?M-am pus pe canapea si mi-am imbratisat picioarele intre mainile lungi si albe.
    Dupa cateva ore in care lacrimile mele insangerate au patat patura ce acoperea canapeaua mi-am pierdut cunostinta.
_________________________________________________________________________________
    Rogue avusese grija de mine de cateva saptamani deja...Existau momente in care vroiam sa ii multumesc pentru bunatatea ei,zile in care in mintea mea de copil,vroiam doar sa fug,sa ucid...Nu puteam parasi camera...De fiecare data cand iesea,eu doar stateam ca un copil si o asteptam.Vroiam sa o intreb de Chuck,dar de fiecare data cand discutia noastra ajungea in acel punct ea doar tacea,schimba repede subiectul.
    Intr-o dimineata cand ea era plecata,am simtit doar cel mai dulce parfum pe care in cunoscusem cu cateva luni in urma,in tren.Aceeasi raceala pasionala ma imbratisa acum mai tare ca niciodata.
    Cand Chuck a intrat in incaperea intunecata si umeda...impreuna cu el si un sobolan care a fugit repede sub dulap.Ma uitam la el insa nu schitam nici un sentiment,trupul meu incordandu-se si coltii strapungandu-mi gingiile.Pielea obrajilor imi ardea si gatul era mai uscat decat fusese vreodata.A urcat in patul murdat cu bare de fier si m'a sarutat...si l-am lasat sa o faca fara a ma gandi.Mi-am dus bratele in jurul trupului sau rece dar bland,totul in ciuda locatiei parea mai perfect decat data trecua.Caci acum era sincer cu mine era el ,Chuck Fox vrajitorul care isi apara sora vampir...Si acum promitea sa ma apere si pe mine.
    Am ramas imbratisati asa ore intregi pana cand a ajuns Rogue,iar el s-a smuls din stransoarea bratelor mele puternice pentru ca mai apoi sa o imbratiseze pe ea.Eram aproape geloasa pe faptul ca ei erau frati si ca aveau o legatura vesnica.Pentru ca el urma sa o iubeasca orice greseala imorala sau prosteasca avea sa faca.Defapt,chiar eram geloasa,dar nu am spus nimic.
   A doua zii am plecat toti 3 catre adevarata lor casa...viitoarea noastra casa.Ce frumos suna CASA NOASTRA!
_________________________________________________________________________________________            
      Aceeasi casa in care m-am trezit dimineata intr-un zgomot care venea din bucatarie.Televizorul era aprins si venea un miros de omleta si condimente.Logan era langa aragaz fara tricou pe el.Buclele negre ii ajungeau pana aproape de umeri si trupul era destul de bine lucrat.Nu era matraguna in bucatarie deci un lucru bun era faptul ca nu ma mai ataca.Cand a simtit prezenta mea in bucatarie s-a intors si cu un zambet larg a venit spre mine.
   "Buna dimineata!Eu sunt Logan...primele noastre intalniri nu au fost prea politicoase!"
   "Neatza!Sunt Anide,si intradevar nu au fost prea placute...de ambele parti!"Statea cu un zambet infantil pe fata,cu gura mare ochii negri si mirati sprancele rotunde si negre.Uneori cate o suvita intunecata ii acoperea privirea si el o indeparta constant.Am mai vorbit despre politica si vreme dar atata tot.Cred ca nici unul din noi nu capatase inca suficienta increderepentru a se deschide.
    "Daca intentionezi sa ii duci micul dejun la pat sa stii ca omleta e dezgstatoare mai ales pentru Rogue!"M-am ridicat si m-am dus la frigider.Am luat o punga de sange si am scurs-o intr-un pahar.
    "Uite asta sunt sigura ca i-ar placea mai mult.Omleta o poti manca tu!"
    "Multumesc!"Mi-a spus in timp ce se straduia sa faca loc pe tava si sa deschida usa.
    M-am asezat iar pe scaunul de lemn vechi si m-am uitat la cheita.Intr-o sclipire astrala mi-a venit o idee.M-am ridicat si am plutit practic pana la ceasul del mare din camera de zii.Cutia lui imensa si neagra avea o usita de metal foarte puternic si cheita de aur se potrivea de minune.
    In cutia ceasornicului am gasit o harta veche si patata de mucegai.Nu stiam ce reprezinta si la ce ma putea duce dar era mai bine decat nimic.Era perfect!
 

sâmbătă, 6 octombrie 2012

III Dezvaluiri...

Ilustratie:Cristina Yup


   Seara inainte sa ma apuc sa citesc cartile despre licantopie gasite in biblioteca privesc ore la rand cheita care pastreaza mirosul dragului Chuck.De cand m-am intors acasa, Boton Rouge su am parasit acesti pereti,chinuidu-ma sa redau stralucirea casei.Deja incepuse-ram sa zugravim eu si niste baieti angajati de Rogue,care ei bine ma fentase si plecase in Europa pentru urmatoarele 2 luni.
   Totul mergea din ce in ce mai bine de cand gasisem cheita...viata mea capatase un scop.Parul meu lung si fara viata isi recapatase stralucirea de odinioara.Ma hraneam mai des,si dormeam regulat.Imi gasisem un job la liceul Boton Rouge.Eram consilier,aveam rolul de a ghida mintile ratacite ale elevilor aflati in perioade grele ori confuze.Eram pregatita sa incep,liceul incepand ziua urmatoare.Faptul ca Rogue plecase nu ma ingrijora absolut deloc tinand cont de faptul ca un varcolac colinda vrand sa ma omoare.
    Stiam suficiente lucruri despre varcolaci ca sa imi protezez casa,pe mine.Stiam din legende ca argintul ii ucide.Nimic mai gresit.Argintul reprezinta forta lunii,imaginea ei,insa mult prea slaba pentru a rapune un varcolac,aceasta ii paralizeaza temporar,il slabeste.Sarea?Aceasta prin natura ei isi are menirea de a proteja omul de spiritele rele.Dezavantaj?Merge doar pentru fantome!Ceea ce cu adevarat ajuta era Atropa belladonna L.,o pplanta cunoscuta si sub numele de Matraguna,sau Iarba-Lupului.
    Am luat iar cartea si un jurnal de cercetari gasit in biroul Lui,si m-am asezat pe noua canapea din piele neagra in ton cu aspectul vintage al casei.Imediat ce gasisem insemnarea in coltul paginii,am colindat padurea in cautarea acelei plante.De atunci am inceput sa o cultiv in curtea din spate si in subsolul casei.
    Alarma telefonului mi-a facut firicelele de pe ceafa sa se scoale revoltate si ochii s-au opus incercarilor mele sa se deschida.Urmatoarele doua ore m-am tarat pe holuri si scari fara a-mi da seama ce vreau cu adevarat sa fac.Dupa o perioada am inceput sa realizez ca sunt in intarzieresi totul a mers din ce in ce...mai incet.M-am imbracat intr-o pereche de blugi inchisi la culoare si un tricou negru cu buzunare interioare pe care me-am umplut cu matraguna.
   Afara era frig si chiar daca eram "proiectata" sa nu simt factorii externi am fost nevoita sa imbrac geaca de piele pentru a pastra aparentele.Parul l-am prins intr-un coc strans la spate,si am sarit in masina.Am condus 3 cartiere,cand am simtit un miros teribil.Am inceput sa respir neregulat si coltii imi implingeau buzele.De ce il simteam iar?Era acelasi miros care m-a facut sa imi pierd cunostinta.Dar de data aceasta nu ma simteam atacata ci doar simteam nevoia sa lupt.Toate instinctele mele imi indemnau corpuc asupra unui tanar sub 17 ani care ma privea tinta.Avea parul negru si des si privirea cu ochii mari si negrii atintita asupra mea.Strangeam cu forta volanul masinii si il priveam cum incerca sa ma atace.Functiona!Puteam sa ii simt mirosul,stiam cine e dar nu ma putea ataca.Imediat ce am realizat i-am zambit,facandu-i semn din spranceana si am pornit mai departe.
    La liceul Boton Rogue nu am putut sa ma amuz pe seama privirilor dezaprobatorii pe seama varstei mele din buletin 27,si aparitia mea adolescentina.
   "Acesta este biroul dumneavoastra dna.Fox!"M-a introdus directorul M. in locul unde urma sa imi desfasor activitatea.
   "Domnisoara,nu sunt casatorita!Dar prefer sa imi spuneti Anide!"Am spus eu in timp ce analizam fiecare obiect decorativ.
   "Atunci,mult succes Anide!"Si mi-a strans mana.Era un om impunator,inalt si solid cu parul carund si privirea patrunzatoare.Dar ceva imi spunea ca ceva in privirea lui adanca era rece si malefic.Am mimat satisfactia intalnirii,si sunt sigura ca si el si ne-am vazut de treburile noastre.
    Nu aveam prea multe de facut.Doar sa indosariez fisele elevilor noi,apoi aveam restul zilei libera.In doua ore am terminat si am facut o plimbare prin padure insa,de aceasta data am incetat voit sa imi reprim amintirile.
   ________________________________________________________________________

    Dupa cateva zile incepusera sa scada nivelul de sedativ administrat si incepeam sa imi recapat coerenta.Vedeam fata cu parul negru ajungandu-i pana la sani,privirea verde si linistitoare.Obrajii trandafirii pe pielea alba si perfecta.Nu era inalta,era slabuta si avea miscari gingase,ceva din comportarile ei imi denotau o inocenta,o gandire infantila.Nu eram in stare sa zic nimic insa vedeam cum adolescenta,imbracata intr-o rochie albastra pana la genunchi care ii lasa formele feminine detectabile,strangea intre cele doua maini slabute un ursulet zdrentut si fara un ochi.Apoi cand m-a vazut cu ochii deschisi s-a apropiat de mine,incepand sa imi mangaie fruntea transpirata si canta cantece de leagan.Dupa inca cateva ore era intinsa langa mine in pat si vorbea.De aceasta data simteam ca ii inteleg limba.Eram tot mai lucida.
    "Nu trebuie sa te temi!Nu iti vom face nici un rau!Ba chiar iti vrem binele,afara e razboi,aici suntem in siguranta.Lumea afara e rea."Inca nu puteam vorbi,gatul ardea prea tare.Ma privea atenta si avea o sinceritate in glas."O sa am grija de tine!Eu si Chuck!"Ce?Cine?Monstru?De ce el tinea aceasta fiinta inocenta,aceasta copila inchisa aici?De ce ma rapise si pe mine?Nu putea sa ne omoare?
    Fetita continua sa stranga bugata de plush zdrentuit la piept,insa cu o mana ma tinea strans de mana.
    "Fratele meu e un om minunat!Mi-a povestit ca ai inteles gresit,si ca te-ai speriat!Nu ai de ce sa te sperii!O sa fim prietene!"Bine,aceasta bunatate si palavrageala imi dadea dureri de cap.
    A luat o pauza,a lasat ursul langa mana mea si s-a ridicat facand un joc,un dans topait,apoi s-a intors langa pat."Ursuletul meu te va face sa te simti mai bine!"
   Cand tovarasul meu de tren a intrat in camera,involuntar respiratia mi s-a oprit,creierul a incetat sa imi functioneze.Auzeam doar propriul puls accelerat,apoi,mult prea lent.In ultimele secunde,inima mea era un ticait de ceas,si am auzit cum el a tipat:"Trebuie s-o faci!"apoi fetita a inceput sa planga.Si a spus.
   "Nu vreau,poate o poti face tu bine!"
    Ultimul lucru pe care l-am simtit a fost o muscatura rece si scurta.Dar nu a durut.Simteam cum corpul meu isi pierde temperatura si cum devine tot mai rigid.
    In seara aia am visat luna...Stateam in furul lunii,pluteam,si conduceam siluetele unor oameni spre lumina.
   Cand m-am trezit,fetita de mai devreme era plecata peste mine si ma privea fara sa clipeasca.Puteam sa vad detaliile albastre si auzii din ochii ei .Genele negre si lungi si sprancenele ascutite.
    "Buna dimineata soare!"Aspus ea.Si am realizat ca nu mai aveam nici un disconfort in a scoare sunete.Durerile disparusera,frica la fel!
    "Mi-e foame!"Am spus in timp ce coboram din patul de fier.Am realizat ca eram la un subsol,geamurile fiind mult prea sus si mult prea mici pentru a lasa lumina sa intre sau,orice altceva.Tot ce ne oferea lumina era un bec mic in tavan ce palpaia ocazional.usa era metalica si foarte masiva.Peretii pareau a fii sgariati de niste ghiare iar in pat ursuletul era acum doar un teanc de carpe nedescifrabil.Rochita in care eram imbracata era rupta si patata,[icioarele erau pline de sange.
    "Eu am facut asta?"a incuiintat."Trebuie sa fi fost ingrozitor sa privesti asta!"
    "Nu chiar...datorita mie s-a intamplat tot!"
    "Ce vrei sa spui?"Am ras eu.
    "Eu le-am usis pe femeile acelea,fratele meu doar incerca sa ma tina ascunsa si in dimineata aia mi-am pierdut rabdarea,plus ca era prea mult miros de sange."
    Nu stiam ce puteam sa fac.M-am asezat pe pat fara a pune mai multe intrebari...intrebari la care cumva stiam deja raspunsul.
    "Scuze pentru ursulet!"Am aratat catre gramada de ate.
    "Scuze pentru muscatura!"Si atunci am vazut doua intepaturi mici la incheietura mainii.
    "Nu-ri face probleme!...Deci si tu si Chuck sunteti vampiri?"
    "Doar eu ...acum si tu!"
   A urmat un moment de tacere in care fiecare a privit in gol.
     "Siiiiiii,ai de gand sa imi spui ce este?"
     "Vrajitor,si eu am fost...dar acum 40 de ani in ziua in care am implinit 16 ani ,prima oara,m-am imbolnavit de meningita.Si am murit."
    "Si,nu e nevoie de un alt vampir ca sa te transforme?"
    "Nu neparat...ei bine...cand un vrajitor moare de transforma in vampir."
    "Daca tu ai 56 de ani,Chuck cati are?"
    "Are 30...mai e un lucru,este ultimul vrajitor din familie.Cand o familie nu are descendenti mostenitorul primeste viata vesnica pana cand va da nastere altuia."
    M-am asesat pe pat intr-un colt si am ramas impietrita.La fel si...Rogue.