Priveam peretele...cum...nu facea nimic...si totusi,parea asa de interesant incat nu m-am miscat pentru 3 ore.Auzeam televizorul aprins de la parter,era dat pe stiri si orgoliul imi era gadilat de o stire morbida,rece si trista.Trista pentru victima mea de seara trecuta.Am inceput sa rad isteric...nu stiam cum sa ma opresc,cum sa imi reprim aceste iesiri complet involuntare si teribile.Ma simteam inchisa intr-un corp ce nu numai ca nu era al meu....nu fusese proprietatea mea niciodata.Am realizat ca nu sunteam cu totul in sguranta in aceste cutii sculptate cu toata forta pe care o detinem,ca undeva exista cineva care ne poate viola aceasta intimitate sacra oricand.Nu o face imediat deoarece ca oricare alta fiara iubeste vanatoarea,privitul prazii,singura modalitate de a vedea ceva normal,viu,pur.
Chiar daca e greu de crezut,criminalii nu sunt asemeni fiarelor...nu sunt vanatori,nu au un scop,nu urmaresc victima dorind sa stie cat mai putine despre ea...Conditia lor psihologica,frustrarea,abuzurile repetate ii face sa creada ca cine plateste important este sa se razbune.Un sentiment ce il avem cu totii in noi dar unii il inhibam mai mult decat altii.Criminalii sunt persoane slabe care s-au lasat doborati de placeri dureroase...Ca si mine s-au complacut intr-o lunga depresie,s-au inchis intr-o camera intunecata,o splendida izolare ce nu e altceva decat protejarea propriului ego.
Vedeam prin ochii mei negri la fel cum privesti printr-o oglinda...undeva legatura dintre corpul meu si creier era oprita,ceva preluase controlul.
Priveam in oglinda patata de timp din camera si ochii imi erau mai infioratori decat in oricare alta zi,zambetul malefic si patjocoritor.Acel ceva ce luase fraiele acestui corp mic si alb,ma ironiza, ma speria...Dupa furtuna de seara trecuta care distrusese case si inundase unele locuri joase acum soarele dogorea insuportabil...O zi numai buna pentru cineva ca mine sa stea inauntru.Am intrat in casa cu apa rece in care trosneau cuburi cristaline de gheata si mi-am lasat corpul sa se scufunde in apa.Miscarile imi erau inca mecanizate asemeni unui robot ruginit.
Radioul s-a pornit singur si am deschis ochii automat sub o ceata groasa formata de condensul format in baie.Era ciudat dar ma simteam bine,pe ritmurile celor de la Black Sabath si ma indreptan spre o silueta greu de definit.Era categoric un barbat dar nu ii puteam vedea fata ori oricare parte acoperita de piele.Era imbracat intr-un costum negru si purta bocanci plini de noroi uscat negii si butucanosi.M-a indrumat spre usa si am iesit asa doar in prosop cu o bucata de lemn rupt dintr-un scaun spre camera de zi.Rogue statea tolanita pe canapeaua neagra cu parul alunecand-ui in bucle rosii in jos spre podea.Omul in negru s-a asezat langa ea insa nu parea sa il observe...Ma indreptam spre canapea din ce in ce mai amenintatoare si ma intrebam de ce nu ma aude,apoi am privit podeaua pe care nu calcam ci practic levitam deasupra ei iar picaturile de apa se transformau in fulgi usori cristalini de zapada inainte sa cada.
Barbatul ii atingea fata si pentru o fractiune de secunda i-am putut vedea ochii rosii amenintatori si stiam ce intentii avea.M-am napustit cu singura arma pe care o aveam in dotare,iar cand am deschis ochii Rogue era mica asemeni unei papusi de ceara straunsa de blestemata de bucata de lemn,fara viata.
Uram egoismul care ma cuprinsese si nu ma puteam gandi ca odata cu ea voi murii si eu ca imi ucisesem creatorul.Simteam cum ma sufoc,vedeam mainile cum mi se pietrifica apoi am simtit cum sunt apucata de brate de doua maini subtirii cu degete lungi si aparent fagile ma strangeau cu o forta neinchipuita.
Eram in cada ma uitam la fetita cu par rosu si ochii verzi dar nu simteam decat amenintare.Corpul era intr-o pozitie ofensiva ...
"Ce s-a intamplat?Vampirii nu se inneaca!Ce incercai sa faci?"A inceput ea sa palavrageasca.
Ma chinuiam sa ii spun sa fuga cat poate de tare de aici si sa nu se uite in spate.Dar ceva ma oprea si eram gata sa sar la gatul ei...Daca i-asi fii spus sa fuga ar fii stat necontenit pe urmle mele.
"Iesi din baia mea si sa nu mai intrii aici!"Am urlat eu.Ea s-a incruntat la mine mai intai urmita apoi jignita ca intr0un final furia sa se transorme in resemnare ingnoranta specifica ei.
M-am ridicat din cada si m-am dus la fereastra doar pentru a trage draperiile groase de plus,apoi m-am dus spre patul mare.Am deschis una dintre cartile lui Chuck care nu imi mai trezea nici un sentiment acum ,si in cateva sferturi de ora am adormit.Spre dimineata setea m-a doborat in momentul in care ferestrele mele s-au deschis brutal si frigul de afara mi-a gadilat fiecare simt.Am fost uimita sa vad stratul gros de zapada asezat pe tot intinsul orasului.Vantul a adus la mine o bucata de material cu marginile arse si niste picturi.Cand am reusit sa ma concentrez cat de cat mi-am dat seama ca era harta care ar fi trebuit sa arda odata cu restul liceului din care apropo nu mai ramasese nimic.Focum fusese oprit dupa 12 ore cand oricum nu mai avea ce sa arda ramanand doar scheletul metalic al cladirii oarecum indispensabile oraselului,deoarece urmatorul liceu era la kilometrii distanta.
Am ascuns harta la loc sigur si am sarit pe fereastra.In cateva secunde am ajuns pe autostrada,si fiind imbracata doar intr-o rochita alba transparenta puteam trece drept o fantoma tipica.
Am asteptat aproximativ 10 minute pana cand am vazut in zare farurile unui autocar care aducea turisti sa vada imprejurarile...Misterul era de ce veneau oamenii aici.Dupa seara asta aveam sa le dau un motiv.
Cand soferul barbos si privire blanda m-a vadut a oprit autocarul si m-a urcat inauntru.Eram genetic foarte rece si asta nu a facut totul si mai credibil.Singurul lucru pe care a trecuit sa il joc a fost tremuratul deoarece aceasta temperatura imi era destul de placuta dupa arsita de ziua trecuta.
"Saraca copila puteai sa mori!"A spus el grijuliu in timp ce mai tragea un ochi la frumul alb.Stateam acoperita cu o parura pufoasa si totusi tocita de uzurile anterioare,ticluiam un plan prin care sa nu atrag atentia asupra autocarului si am asteptat sa ajunga pe strada ce duce spre camp,apoi am inceput sa rup printre strigate de ajutor si rugaminti de crutare capul fiecarui om,infructandu-ma din sucul atat de dulce si aromat.Am inceput cu sofetul pentru a nu debloca usile.Am oprit apoi autocarul si am stins farurile.Stangele improscase geamurile colorandu-le ,si uneori cate o mana intindea masa lichida de pe acestea.Nu mai eram atenta ca inainte sa las o urma cat mai mica cat mai curata.Se intampla ca pur si simplu ca rup gatul cu totul uneori sa tun asemeni capului unei papusi capatana de parul murdar de sange.
Am condus autocarul catre cel mai apropiat pom nu pentru am simula un accident dar pentru a face toul sa para mai dramatic.Lasasem in urma o dara de sange scurs pe sub usi manjind zapada.Eram plina de sange si am renuntat la bucata de material si curatandu-ma intr-un morman de zapada apoi am fugit acasa.M-am urcat in pat zambind,simtindu-ma impacata in astermuturile delicate cu trupul revigorat si parul la lungimea initiala,acoperindu-mi discret sanii atingandu-mi iar abdomenul.Cearcanele de care nu scapam nici cum acum se retrageau si ma simteam mai vie decat atunci cand eram vie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu