duminică, 10 februarie 2013

XV Rogue's masqarade



S-au speculat multe despre "accidentul" din microbus ba chiar s-a adus ideea unui masacru insa autoritatile pastrau totul secret si pe masura ce zapada se topea pe atat urmele celei mai palpitante nopti traite de mine se stergeau.Nu suficient de repede pentru ca Rogue sa nu isi dea seama ca fsese vina mea.Pielea mi-era alba parul lung,mai lung ca niciodata insa ochii erau tot la fel de negrii.Stiam ca nu mai sunt conducatoarea acestui corp,si ca cumva intre incendiu si trezirea mea fusesem posedata asemenea copilei care imi venea mereu in minte.Nu stiam cum puteam schimba aceasta situatie...insa acum nu mai ma interesa daca ramaneam asa pentru o eternitate caci eram puternica.Christal care se ocupa mereu cu Logan ce statea involuntar in subsol legat cu lanturi groase era tot mai slabit,mai tanspirat si mai speriat.In momntele in care era inconstient tipa din rasputeri,in cere in care delira stateam si il priveam din coltul camerei asteptand o singura miscare ca sa ii rup capul cu ochii mari si negri.Ea,copila cu ochii verzi si inocenti era o asistenta desavarsita insa aplecarile voluptoase atunci cand il curata sau il hranea ma facea sa cred cca s-a indragostit de tanarul lup.
El o privea cu teama si cersea mila ei...de aceea stateam mereu cu ei.Dtiam ca in bunatatea ei il va face sa-i fagaduiasca faptul ca nu se va intoarce niciodata.Dar eu nu il credeam acum nici daca ne spusese numele adevarat.Ceea ce era mai surprinzator era faptul ca nimeni nu il cauta,desi era minor.Nici macar unchiul sau care aratase atata interes pentru nepotul sau la inceput.Probabil il credeau mort...Probabil ca undeva in padure o haita intreaga de creaturi flocoase si insetate de sangele nostru se antrenau sau poate ca erau in drum spre noi.
M-am apropiat de ei si l-am prins de barbie obligandu-l sa ma privesca.Imi doream sa de mult sa il omor insa ceea ce ma poseda ma oprea.Ca si cum mai avea nevoie de el.
Slabit a soptit parca pentru altcineva decat mie..."Ale ma inclin tie!"Si in momentul urmator am facut o reverenta in fata lui si imi doream deodata sa il protejez,sa il salvez.
"Stapane,dezleaga-ma!"A spus el iar eu m-am indreptat spre bandanele metalice si doar cu privirea acestea au inghetat si au cadut lasand urme la incheieturile lui.
Cand s-a vazut liber a facut o plecaciune in fata mea si a fugit cu o viteza supranaturala.
"Ce ai facut?"A tipat mica vrajitoare la mine si cand m-a privit in ochi a incetat asemenea animalelor preistorice ce sunt gasite pe fundul ocenelor.Era ca o papusa su pielea alba parul blond...o papusa moarta si inchetata.Nu stiam cum facusem asta dar tot acest flux de putere imi facea inima sa pulseze ramid...imi crea furnicaturi placute pe sirea spinarii.
Am plecat si am trecut pe langa Rogue care nu stia inca ce se intamplase.Dar cand afla avea sa vina dupa mine.Acum aveam alta treaba ...ceva ma chema...Ca un mors al pielii,o fericire totala parca depindeam de aceasta unda imbatatoare de parfum,celula existentei mele.
Am umblat prin padure pana la o casuta mica din lemn si piatra cu usi negre si am simtit inima ca imi sare din piept,firisoarele de par cum mi se urca pe ceafa si buzele cum imi ardeau.Din senin a inceput iar sa ninga acoperind zapada murdara si veche.Pai imi trosneau cand ma indreptam spre usa si can am ajuns in prag usa s-a deschis parca impinsa de un vant rece taios scartaind infiorator.
In prag a aparut Logan care isi mai regapatase puterile si s-a inclinat in fata mea.Acest lucru m-ar fi stanjenit in trecut dar acum imi gadila orgoliul.Ma uitam prin incapere insa privirea imi fugea repede ca si cum cautam un inamic care statea sa ma rapuna.
"Va asteptam!"A spus el putin speriat si cu o voce umila si tremurata,ca un copil prins pe holuri in timpul orelor.
"Realizezi ca tot cu mine vorbesti?Inca nu m-au acaparat total!"I-am spus si parca s-a mai linistit."Totusi ce sunt...chestiile care ma controleaza?"Am intrebat eu putin nehotarana,speriata de reactia demonilor...pentru ca inca erau colo le simteam fericite ca se afla atunci,
"Nu stii?Pai uita-te ce frumos ninge si de cand a ars scoala(iti multumescc caci acum nu trebuie sa ma mai duc)au avut loc toate aceste fenomene...Ai venit de cateva ori la mine seara si ai facut sa ploua in interior ca ma deshidratasem si ai hmmmm..."
"Bine nu vreau sa stiu continuarea!"Eram oripilata de gandul a ce ai fi putut face.
"Bine...(a zambit complacut in situatia asta oarecum mandru...)Apoi am auzit stirile si toate acele crime nu puteau fi facute de Rogue pentru ca in ultimul timp a fost concentrata de distrugerea mea si nu omora decat in temnita mea ca sa nu ma scape din priviri.In seara aia te-am vazut prin gemuletul mic in rochia alba in zapada si te-ai intors goala si cu pete de sange.Si ai venit iar la mine!"
Mi se zbarlise pielea pe mine cand ma gandeam la cate lucruri asi fi putut face si sa nu stiu.Ceva mi-a atras atentia...Un miros placut,un sange care dansa pentru mine...Mirosul respiratiei celei mai dragi persoane din viata mea....Dar Chuck nu avea cum sa fie acici.Am mers calauzita de mana invizibila de parfum si incalzita de pulsatiile rapude ale inimii mele moarte avandu-l in urma mea pe Logan care nu parea sa se opuna mie.Pe unul din pereti am vazut portretul unui tanar blond cu ochii verzi si amintirea lui criogenizata in trecut imi facura lagrimile sangerii sa imi murdareasca obrajii rotunzi.
"De unde aveti poza asta?"Am intrebat eu rastit incat am vazut cum obrazul i-a tremurat scurt.
"Nu ar trebui sa iti spun asta...Ea m-a amenintat ca ma omoara daca afli."
"Ea?Care ea?"L-am apucat de tricou si l-am ridicat in sus si chiar daca plangeam asta nu ma facea mai putin infioratoare...Dar cand am vrut sa il arunc...sa il ranesc Chestia din interiorul meu a preluat controlul,l-a asezat scurt dar bland pe podea si m-a aruncat pe o masa de lemn corpul contorsionandu-se intr-un mod grotesc.Lemnele ascutite si aschiile erau in interiorul meu.Aveam unul si prin inima mea nefolositoare si nu stiam cum un obiect asa de usor de inofensiv putea crea atata durere.Paralizasem si il vedeam pe Logan baiatul masliniu cum se apropie dar deloc amenintator s-a asezat in pozitie de sezut langa mine si a impreunat mainile pline de bataturi parca ale unui om mult mai batran...mult prea muncite si neingrijite.
"Acum cred ca esti dispusa sa ma tolerezi!"A spus el in timp ce scotea tepusele dezordonate din carnea mea lipsita de viata.
"Doar daca sentimentul e reciproc!"Am spus eu greoi.
Cand m-am ridicat m-am dus catre fotografia galbuie inramata.
"Este bunicul meu...cand inca se transforma...acum e sus in pat!"
"Nu se poate,l-am vazut cum a murit!"Am spus eu mecanic dandu-mi seama ca nu vazusem cum murise...fugise in padure dar totusi eram convinsa ca murise.
"Si-a piersut un picior,o perioada a putut trai cu asta apoi a incetat sa mai ia forma de lup si a inceput sa imbatraneasca."
"De ce nu s-a mai transformat?"Ingrijorarea ma cuprinsese.
"A intalnit-o pe bunica...dar a murit imediat dupa nasterea tatei si de atunci nu a mai iesit din casa!E o adevarata epava.Daca Rogue nu l-ar fi vrajit acum 30 ani sa nu mai imbatraneasca ar fi murit de mult."
"Stai Rogue l-a vrajit?Ea nu mai are puteri de cand a devenit vampir!"
"Asta ti-a spus tie...genul asta de magie nu se sperie de un demon.Foloseste cea mai neagra magie si l-a vrajit ca sa nu poata sa te uite niciodata!"
"Sa ma uite?De ce dupa ce i-a facut lui Chuck?Mi-a distrus viata."
"Rogue te-a vrajit,din seara luptei ca sa te tina langa ea.Tu nu il iubeai pe Chuck il urai si pe el si pe Rogue!"
"Minti!"Am urlat eu cu lacrimile siroindu-mi pe obraji.
Am auzit o voce care mi-a trezit fluturasii morti din stomac...O voce mult imbatranita si ragusita dar inca cristalina in memoria mea.Am zburat pana in camera de unde se auzise vocea si am vazut un barbat cu parul alb cu ochii verzi si pielea zbarcita.Insa era destul de solid si aratos.Avea undeva la 40 de ani fizic.Aveam o strangele de inima sa intru in incaperea intunecata si priveam ochii barbatului pe care credeam ca il urasc cel mai mult pe lume.Era acoperit cu o paura maronie si veche care imi aducea aminte de patul din motel.Pastra inca parfumul pielii noastre,voluptatea noptilor de dragoste si mangaierile blande si pline de dragoste.Dar de ce vocea mica din capul meu imi spunea sa il urasc?
"Delirez?"A intrebat tragandu-se inapoi indoind piciorul inca intreg.
"Spune-mi ce s-a intamplat cu adevarat!"Am intrebat eu amenintator.
Avea ochii inlacrimati si fericiti.Nu mai vazusem atata fericire niciodata.M-am uitat pe noptieta din lemn masiv si am vazut o foaie de hartie,o scrisoare trimisa de Rogue cu mult timp inainte.Am ridicat-o si el a inceput sa imi istoriseasca cu glasul de adolescent de care ma indragostisem.
"Imi trimite periodic scrisori sa imi spuna ce faci si imi trimite fotografi.M-a blestemat sa traiesc cu amintirea ta si m-a amenintat sa nu te caut niciodata altfel te omoara.Si se asigura ca nu te uit.Scrisoarea asta are parfumul tau a scris ca te va pune chiar pe tine sa trimiti scrisoarea la posta si am stimtit ca ai facut-o."
Pentru o clipa am inlemnit si am inceput sa plang.Aveam pete ruginii pe toata fata si cearcane adanci dar el imi spunea fara oprire cat de frumoasa sunt.
M-am aruncat in bratele lui in pat si l-am strans in brate.Nu imi aminteam nimic dar tot corpul meu,toate simturile mele ma indemnau sa il sarut pe barbatul asta pe care nu il cunosteam suficient de bine.
"Nu mai conteaza acum!Sunt aici!"Am soptit eu imbatata de fiorul ce uprinsese intregul corp.
"Ai dreptate,avem timp."A spus el plin de dragoste si m-a sarutat...un sarut atat cuprinzator atat de dulce si inocent...Eram la fel ca atunci...doi adolescenti prosti.Voluptatea momentului ne-a orbit si am utat motivul pentru care ma aflam aici.
Spiritul luase controlul asupra mea din nou,si nici nu avusesem timp sa ma bucu de revederea aceasta.Il auzeam pe Stefan strigand"Ce se intampla!"dar parca nu mai erau urechile mele cele care auzeau asemenea unui mesager.Corpul meu s-a indreptat catre Logan si s-a inclinat lui.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu